Contractul individual de muncă

 

Model contract individual de muncă 2019.

 

Modelul de contract individual de muncă poate fi descărcat la finalul prezentului articol.

• versiunea editabilă (.doc) 

• versiunea gata de printat (.pdf) 

 

Ce este contractul individual de muncă?

Conform definiției din Codul Muncii ( Legea 53/2003), contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
Este documentul care stă la baza relației dintre cele două părți: angajator și angajat.
Contractul individual de muncă se încheie în formă scrisă, în baza consimţământului celor două părţi, cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii de către viitorul salariat.
Contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidenţă a salariaţilor (REGES) și se transmite inspectoratului teritorial de muncă cel târziu în ziua anterioară începerii activităţii.

Capacitatea de muncă a unei persoane fizice se dobandește la împlinirea vârstei de 16 ani, ceea ce inseamnă că dacă are 16 ani împliniți, o persoană fizică poate semna un contract individual de muncă în nume propriu.
Ca excepție, o persoană fizică poate încheia un contract de muncă în calitate de salariat şi la împlinirea vârstei de 15 ani, însă doar cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională.

Ce tipuri de contracte individuale de muncă există?

Tipurile de contracte individuale de muncă pot fi grupate după mai multe criterii:
În funcție de durată, pot fi:
-Contract individual de muncă pe durată nedeterminată – reprezintă regula de bază
-Contract individual de muncă pe durată determinată – ca excepție de la regula de bază, putând fi incheiat doar pentru situații cum ar fi:

-înlocuirea unui salariat în cazul suspendării contractului său de muncă, cu excepţia situaţiei în care acel salariat participă la grevă;
-creşterea temporară a structurii activităţii angajatorului;
-desfăşurarea unor activităţi cu caracter sezonier;
-în situaţia în care este încheiat în temeiul unor dispoziţii legale emise cu scopul de a favoriza temporar anumite categorii de persoane fără loc de muncă;
-angajarea unei persoane care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă;
-ocuparea unei funcţii eligibile în cadrul organizaţiilor sindicale, patronale sau al organizaţiilor neguvernamentale, pe perioada mandatului;                                                                                                                                                                                                -angajarea pensionarilor care, în condiţiile legii, pot cumula pensia cu salariul;
-în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale ori pentru desfăşurarea unor lucrări, proiecte sau programe.

În funcție de norma de lucru, pot fi:
Contract individual de muncă cu normă intreagă – durata normală a timpului de muncă este de 8 ore pe zi şi de 40 de ore pe săptămână. În cazul tinerilor în vârstă de până la 18 ani durata timpului de muncă este de 6 ore pe zi şi de 30 de ore pe săptămână.
Contract individual de muncă cu timp parţial – numărul de ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară, este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreagă.

În funcție de locul de desfășurare a activității, pot fi:
-contract individual de muncă încheiat pentru o activitate ce se desfășoară la sediul societății (birou, punct de lucru al societății);
-contract individual de muncă încheiat pentru activitate ce se desfășoară la domiciliul salariatului – acei salariaţi care îndeplinesc, la domiciliul lor, atribuţiile specifice funcţiei pe care o deţin.Contractul individual de muncă la domiciliu se încheie numai în formă scrisă şi conţine următoarele:
a) precizarea expresă că salariatul lucrează la domiciliu;
b) programul în cadrul căruia angajatorul este în drept să controleze activitatea salariatului său şi modalitatea concretă de realizare a controlului;
c) obligaţia angajatorului de a asigura transportul la şi de la domiciliul salariatului, după caz, al materiilor prime şi materialelor pe care le utilizează în activitate, precum şi al produselor finite pe care le realizează.

Ce inseamnă perioada de probă?

Perioada de probă reprezintă un termen, stabilit prin contractul individual de muncă, necesar si util verificării aptitudinilor salariatului.
Perioada de probă diferă în funcție de tipul contractului, dacă este incheiat pe durată determinată sau nedeterminată.
Astfel, pentru contractul individual de muncă pe durată nedeterminată se poate stabili o perioadă de probă de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de cel mult 120 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere.

Pentru contractul individual de muncă pe durată determinată, salariatul poate fi supus unei perioade de probă, care nu va depăşi:
a) 5 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mică de 3 luni;
b) 15 zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă cuprinsă între 3 şi 6 luni;
c) 30 de zile lucrătoare pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni;
d) 45 de zile lucrătoare în cazul salariaţilor încadraţi în funcţii de conducere, pentru o durată a contractului individual de muncă mai mare de 6 luni.

Care sunt elementele minime obligatorii pe care trebuie să le conțină contractul individual de muncă?

Părțile contractului – datele angajatorului și ale angajatului;
Obiectul contractului individual de muncă – ce va presta efectiv salariatul;
Durata contractului – determinată sau nedeterminată;
Locul de muncă – la sediu (birou) sau la domiciliul salariatului;
Felul muncii – Funcția/meseria conform Clasificării Ocupațiilor din România (COR);
Atribuțiile postului – prevăzute în fișa postului;
Criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului;
Condiții de muncă – normale sau deosebite, speciale, grele, periculoase;
Durata muncii – normă intreagă sau parțială, precum și intervalul orar;
Concediul – zilele de concediu de odihnă cuvenite, precum si zilele suplimentare acordate;
Salariul – Salariul de bază lunar brut (salariul de încadrare);
Drepturi și obligații ale părților privind securitatea și sănătatea în muncă – echipament de lucru, de protectie, alte drepturi;
Alte clauze – perioada de probă, perioada de preaviz
Drepturi și obligații generale ale părților
Dispoziții finale
Conflictele legate de desfășurarea contractului individual de muncă.

 

Mai jos prezentăm un model (standard) al contractului individual de muncă:

Model contract individual de muncă 2019

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ

încheiat şi înregistrat sub nr. ……….…/…….…………..în registrul general de evidenţă a salariaţilor

A. Părţile contractului
Angajator – Persoana juridică/fizică……………… cu sediul/domiciliul în ……………., Str……………… Nr………………., Jud……,
înregistrată la registrul comerţului/autorităţile administraţiei publice din …….., sub numărul …..…………, cod fiscal …..…………, telefon …..…………,
reprezentată legal prin …..…………, în calitate de …..…………,

şi
salariatul/salariata – domnul/doamna…………………, domiciliat(ă) în localitatea ………………, str…………. nr…., judeţul ……………,
posesor/posesoare al/a buletinului/cărţii de identitate/paşaportului seria …, nr. ….., eliberat/eliberată de ……… la data de …………..,
NP ………………………………….., autorizație de munca/permis ședere in scop de munca seria ……..… nr. ………..……… din data…………..………,
am încheiat prezentul contract individual de muncă în următoarele condiţii asupra cărora am convenit:

B. Obiectul contractului:……………………………………..

C. Durata contractului:
a) nedeterminată, salariatul/salariata ………………….. urmând să înceapă activitatea la data de …………………..;
b) determinată, de……………. luni, pe perioada cuprinsă între data de …………. şi data de ………………..pe perioada suspendării contractului individual de muncă a-l titularului de post.

D. Locul de muncă
1. Activitatea se desfăşoară la (sectie/atelier/birou/serviciu/compartiment, etc.) ………………………………………din sediul social/punct de lucru/alt loc de munca organizat al angajatorului .
2. În lipsa unui loc de muncă fix salariatul va desfăşura activitatea astfel: ………………………
3. În cazul în care șoferul nu este delgat/detașat acesta se prezintă la sediul societății.

E. Felul muncii
Funcţia/meseria …………………..conform Clasificării Ocupaţiilor din România;

F. Atribuţiile postului
Atribuţiile postului sunt prevăzute în fişa postului, anexă la contractul individual de muncă.

F1. Criteriile de evaluare a activității profesionale a salariatului:

G. Condiţii de muncă:
1. Activitatea se desfăşoară în condiţii grele, vătămătoare sau periculoase, potrivit Legii nr. 31/1991
2. Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/speciale de muncă, potrivit Legii nr. 263/20100 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare

H. Durata muncii:
1. O normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de …………………… ore/zi …………………… ore/săptămână.
a). Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează …………………… (ore zi/ore noapte/inegal);
b). Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv de muncă aplicabil.
2. O fracţiune de normă de …… ore/zi , ……………………. ore/săptămână.
a).Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează: ……………………. (ore zi/ore noapte);

b).Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv de muncă aplicabil.
c).Nu se vor efectua ore suplimentare cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării consecinţelor acestora.

I. Concediul
Durata concediului anual de odihnă este de …………………… zile lucrătoare, în raport cu durata muncii (normă întreagă, fracţiune de normă).
De asemenea, beneficiază de un concediu suplimentar de …………………… .
J. Salarizare:
1. Salariul de bază lunar brut: …..………………………………….. lei;
2. Alte elemente constitutive:
a). sporuri ………………………………………;
b). indemnizaţii ………………………..…;
b1). Prestații suplimentare in bani ……………… .
b2). Modalitatea prestațiilor suplimentare in natura ………………….. .
c). alte adaosuri………………………….;
3. Orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele în care nu se lucrează ori în zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere plătite sau se plătesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii nr. 53/2003 – Codul muncii.
4. Data/datele la care se plăteşte salariul este/sunt: …………………….

K. Drepturi şi obligaţii ale părţilor privind sănătatea şi securitatea în muncă:
a). echipament individual de protecţie ………………………;
b). echipament individual de lucru ………………………….;
c). Materiale igienico-sanitare ………………………………;

d). alimentaţie de protecţie …………………………. ….…;
e). alte drepturi şi obligaţii privind sănătatea şi securitatea în muncă: ………

L. Alte clauze:
a). perioada de proba este de ……………………zile calendaristice pentru funcție de execuție;
b). perioada de preaviz în cazul concedierii este de …………………… zile lucrătoare pentru salariații cu funcție de execuție, conform Legii nr. 53/2003 – Codul muncii sau contractului colectiv de muncă;
c). perioada de preaviz în cazul demisiei este de …………………… zile lucrătoare pentru salariații cu funcție de execuție, conform Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii, cu modificările si completările ulterioare sau Contractului colectiv de muncă aplicabil;
d). în cazul în care salariatul urmează să-şi desfăşoare activitatea în străinătate, informaţiile prevăzute la art.18 alin.(1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii se vor regăsi şi în contractul individual de muncă;
e). alte clauze:

M. Drepturi şi obligaţii generale ale părţilor:

1. Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:

a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihnă anual;
d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
e) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
f) dreptul la acces la formare profesională.

2. Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:

a) obligaţia de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuţiile ce îi revin conform fişei postului;
b) obligaţia de a respecta disciplina muncii;
c) obligaţia de fidelitate faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu;

d) obligaţia de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate;
e) obligaţia de a respecta secretul de serviciu.

3. Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:

a) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;
b) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
c) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului colectiv de muncă aplicabil şi regulamentului intern.
d) sa stabilească obiectivele de performanta individuala a salariatului;

4. Angajatorului în revin, în principal, următoarele obligaţii:

a) să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă, anterior începerii activitatii;
a1) să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de muncă, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din lege;
b) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi condiţiile corespunzătoare de muncă;
c) să informeze salariatul asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor de muncă;
d) să elibereze, la cerere, un document care sa ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea desfasurata de acesta, durata activitatii, salariul, vechimea in munca, in meserie si specialitate;
e) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului;

N. Dispoziţii finale
Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispoziţiile Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramurii/naţional, înregistrat sub nr. ………………./……………………..…… la Inspectoratul Teritorial de Munca a judeţului/municipiului ………………….…/Ministerul Muncii şi Solidarităţii sociale.
Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, conform dispoziţiilor legale, cu excepția situațiilor in care o asemenea modificare este prevăzuta in mod expres de lege.
Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

O. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea prezentului contract individual de muncă sunt soluţionate de către instanţa judecătorească competentă material şi teritorial, potrivit legii.

Angajator,                                                                                                   Salariat,
Reprezentant legal,
…………………………….….                                                                             Semnatura……………
Data:.………………….

Pe data …………………………. prezentul contract încetează in temeiul art. …………….. din Legea nr. 53-2003 – Codul Muncii, cu modificările si completările ulterioare în urma îndeplinirii procedurii legale.

Angajator,
………………………………

                                    

 Descarcă model contract individual de muncă 2019:

Model contract individual de muncă, editabil (fișier .doc)

Model contract individual de muncă (fișier .pdf)

 

 

 

 

 

 

DEDUCEREA PERSONALĂ 2019 – Cine beneficiază? Cum se calculează?

 

Model – Declarația contribuabilului privind persoana aflată în întreținere

Model – Declarația persoanei aflate în întreținere

Modelul de declarații poate fi descărcat de pe site în

• versiunea editabilă (.doc) sau în

• versiunea gata de printat (.pdf) – fișiere atașate, la finalul prezentului articol.

 

Ce este deducerea personală?

Deducerea personală este o sumă care se deduce (se scade) din baza de calcul a impozitului datorat pe venitul din salariu, este o sumă pentru care angajații nu datorează impozitul pe venit, la funcția de bază. Prin urmare deducerea personală este o facilitate fiscală acordată persoanelor fizice care realizează venituri din salarii, la funcția de bază.

Ce este funcția de bază?

O persoană poate să fie angajată cu contract individual de muncă la mai mulți angajatori, atât cu contract cu 8 ore, cât și cu timp parțial.Deasemenea poate să aibă mai multe contracte de muncă la același angajator.Această persoană trebuie să iși aleagă un loc de muncă principal, unde va fi considerată funcția de bază și unde va beneficia de anumite facilități fiscale.
Așadar, prin locul unde se află funcția de bază se înțelege:
-persoanele fizice angajate la un singur loc de muncă au funcția de bază la locul unde au încheiat contract individual de muncă, indiferent dacă este program de 8 ore sau este cu timp parțial.
-persoanele fizice angajate în mai multe locuri de muncă, au funcția de bază la locul pe care și l-au ales, alegerea făcându-se pa bază de declarație pe propria răspundere.

Cine beneficiază de deducerea personală 2019?

De deducerea personală beneficiază angajații care își desfășoară activitatea în baza unui contract individual de muncă și care au funcția de bază.

Cum se stabilește deducerea personală 2019?

Deducerea personală 2019 este stabilită în funcţie de:
• venitul brut lunar din salarii realizat la funcţia de bază
• numărul de persoane declarate în întreţinere de către salariat.

Deducerea personală se acordă pentru angajații cu funcția de bază care au un venit lunar brut de până la 1.950 lei inclusiv, astfel:
-pentru angajații care nu au persoane în întreţinere – 510 lei;
-pentru angajații care au o persoană în întreţinere – 670 lei;
-pentru angajații care au două persoane în întreţinere – 830 lei;
-pentru angajații care au trei persoane în întreţinere – 990 lei;
-pentru angajații care au patru sau mai multe persoane în întreţinere – 1.310 lei.

Pentru angajații cu funcția de bază care realizează venituri brute lunare din salarii cuprinse între 1.951 lei şi 3.600 lei, inclusiv, deducerile personale sunt degresive faţă de cele de mai sus şi se stabilesc potrivit următorului tabel:

 

NOTĂ:Tabelul inegral cu intervalele privind deducerile personale, poate fi consultat aici.

Pentru contribuabilii care realizează venituri brute lunare din salarii de peste 3.600 lei, nu se acordă deducerea personală.

Cine poate fi declarat în întreținerea unui salariat?

Pentru ca o persoană să poată fi declarată în întreținerea unui salariat, între aceasta și salariat trebuie să existe anumite legături de rudenie. Astfel, pot fi declarate în întreținere:

• copiii minori sau majori ai salariatului;
• soţia/soţul salariatului;
• rudele salariatului până la gradul al doilea inclusiv: parinți, frați, surori, bunici, nepoți;
• rudele soțului/soției salariatului (afinii) până la gradul al doilea inclusiv: socri, cumnați, bunicii soțului/soției.

Persoana aflată în întreţinere poate avea sau nu domiciliul comun cu al salariatului în a cărui întreţinere se află.

În ce condiții se acordă deducerea personală?

Copiii minori ai salariatului:
Copilul minor este considerat întotdeauna întreţinut, cu excepţia copiilor minori încadraţi în muncă.
Pentru copilul minor provenit din căsătorii anterioare, dreptul la deducerea personală revine părintelui căruia i-a fost încredinţat copilul şi unuia dintre soţi care formează noua familie.
Pentru copilul minor pentru care s-a dispus plasamentul, dreptul de a fi preluat ca persoană aflată în întreţinere pentru acest copil se acordă:
a) persoanei căreia i s-a dat în plasament copilul;
b) ambilor soţi care formează familia căreia i s-a dat în plasament copilul.
Copilul minor cu vârsta cuprinsă între 16 şi 18 ani, încadrat în muncă, devine contribuabil şi beneficiază el însuși de deducerea personală, situaţie în care, pentru perioada respectivă, părinţii nu mai beneficiază de deducerea personală.

NOTĂ: Pentru copilul minor aflat în întreţinerea părinţilor sau a tutorelui, deducerea personală se acordă fiecăruia dintre părinţi, respectiv tutorelui.

Persoana majoră luată în întreţinere:
Pentru ca o persoană majoră să poată fi luată în întreţinere, trebuiesc îndeplinite anumite condiții:

• Să nu obțină venituri care depăşesc 510 lei lunar(excepție fac venituri din burse, premii, pensii de urmaș, indemnizații de handicap);
• Să nu fie întreţinută de mai mulţi contribuabili;
• Să nu deţină terenuri agricole şi silvice în suprafaţă de peste 10.000 m2 în zonele colinare şi de şes şi de peste 20.000 m2 în zonele montane;
• Să nu fie persoane condamnate, care execută pedepse privative de libertate.

Care sunt documentele justificative necesare acordării deducerii personale?

Pentru copiii minori ai angajatului:
– Declarația contribuabilului privind persoana aflata în întretinere,
– Copii de pe certificatul de naștere și cartea de identitate a copilului minor, dacă este cazul.
Pentru copii majori ai angajatului:
– Declarația contribuabilului privind persoana aflata în întretinere;
– Declarația persoanei aflate în întretinere,
– Declarația pe proprie răspundere a copilului major;
– Documente care atestă gradul de rudenie/afinitate al persoanei preluate în întreținere în raport cu angajatul;
– Documente care dovedesc cuantumul și natura veniturilor realizate de persoana preluată în întreținere.
Pentru soțul/soția sau alte rude/afini până la gradul al doilea inclusiv:
– Declarația contribuabilului privind persoana aflată în întretinere;
– Declarația pe proprie răspundere a persoanei majore preluate în întreținere;
– Documente care atestă gradul de rudenie/afinitate al persoanei preluate în întreținere în raport cu angajatul;
– Documente care dovedesc cuantumul și natura veniturilor realizate de persoana preluată în întreținere.

Contribuabilul este obligat să inștiințeze plătitorul de venituri din salarii în termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs orice modificare ce ar influența cuantumul deducerii.

Vă punem la dispoziție două modele de declarații pe propria răspundere, model editabil (word) și PDF.

Descarcă model declarație privind persoana aflată în întreținere: 

Declarația contribuabilului privind persoana aflată în întreținere editabil (.doc)
Declarația contribuabilului privind persoana aflată în întreținere (.pdf)
Declarația persoanei aflate în întreținere editabil (.doc)
Declarația persoanei aflate în întreținere (.pdf)

 Dacă doriți să aflați mai multe detalii legate de calculul de salarii, ne puteti contacta aici.                              

 

 

 

 

 

 

 

Fișă pontaj 2019

Model fișă pontaj 2019.

Modelul de fișă pontaj 2019 poate fi descărcat de pe site la finalul acestui articol.

• versiunea editabilă (.xls)

Ce este fișa de pontaj?

Fișa pontaj 2019 – este documentul prin care se ține evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de către fiecare salariat.

În conformitate cu art.119 din Codul Muncii, angajatorul are obligaţia de a ţine la locul de muncă evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de către fiecare salariat, cu evidenţierea orelor de începere şi de sfârşit ale programului de lucru şi de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidenţă, ori de câte ori se solicită acest lucru.
Pentru salariaţii mobili şi salariaţii care desfăşoară muncă la domiciliu, angajatorul ţine evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de către fiecare salariat în condiţiile stabilite cu salariaţii prin acord scris, în funcţie de activitatea specifică desfăşurată de către aceştia.
Evidenţa orelor de muncă se întocmește pentru fiecare salariat în parte, indiferent dacă este vorba de un program de muncă normal sau nu, fix ori flexibil sau individualizat.
Se pot folosi diverse metode de evidență a orelor lucrate, cum sunt pontajele, foile de prezenţă sau cartelele magnetice. Aceste documente ar trebui păstrate la sediul unităţii, sau la punctele de lucru unde se prestează activitatea pentru ca Inspecţia Muncii să poată verifica dacă angajatorul respectă dispoziţiile legale în materie privind timpul de muncă al lucrătorilor.

Nu este suficient să completăm pe pontaj doar norma de lucru a fiecărui salariat – 8h/zi, 4h/zi, sau altă normă, ci trebuie specificate clar ora de începere și de final ale programului de lucru, cu evidențierea distinctă în pontaj a pauzei de masă (pauza de masă nu este inclusă în programul de lucru).

Ce trebuie să conțină fișa de pontaj?

Fișa de pontaj trebuie să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

• numărul de zile lucrătoare ale lunii;
• numărul de zile efectiv lucrate de către fiecare angajat;
• norma de muncă (8h, 4h, 2h sau altă normă);
• evidența orelor suplimentare lucrate de către fiecare angajat;
• evidența zilelor de concediu medical ale fiecărui angajat;
• evidența zilelor de concediu pentru evenimente deosebite (căsătorie, nașterea unui copil,etc.);
• evidența zilelor de absențe nemotivate;
• evidențierea orei de începere și final a programului de lucru;
• evidențierea pauzei de masă, care nu este inclusă în programul de lucru.

NOTĂ: Evidența orelor lucrate de către fiecare angajat în parte are la bază documente justificative, cum sunt:

-cereri de concediu de odihnă;
-certificate de concediu medical;
-cereri de concediu fără plată;
-contract individual de muncă/act adițional la contract individual de muncă în care este spcificat programul de lucru și intervalul cu pauza de masă pentru fiecare angajat;
-cereri și documente doveditoare pentru zilele libere pentru evenimente deosebite.

Vă propunem un model de fișă pontaj, pe care îl puteți adapta în funcție de specificul activității Dvs.
Dacă doriți să aflați de la consultanții nostri mai multe detalii legate de pontaj și de legislația muncii, nu ezitați să ne contactați.

Mai jos prezentăm un model de fișă de pontaj:

                                   

 Descarcă fișă pontaj 2019:

 

Model fișă pontaj 2019, editabil (fișier .xls)